MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: De ce Trump poate fi din nou preşedinte, în ciuda problemelor sale juridice?
Teoretic, al ar putea depune jurământul de președinte din închisoare, dar nu va putea să se autograțieze
Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, este judecat începând de luni la New York pentru acuzaţia că a acoperit ilegal o plată în schimbul tăcerii către o vedetă porno. Reuters explică ce se va întâmpla dacă juriul îl va condamna pe fostul preşedinte american şi dacă judecătorul va impune o sentinţă înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Va merge la închisoare?
Nu se ştie încă ce sentinţă, dacă este cazul, ar putea impune judecătorul, dacă Trump este condamnat.
Procurorii l-au acuzat pe Trump, care a pledat nevinovat, pentru 34 de capete de acuzare de falsificare a registrelor fiscale. Pedeapsa maximă pentru această acuzaţie este de 12-16 luni până la patru ani de închisoare, dar în cazurile care implică pedeapsa cu închisoarea, inculpaţii sunt de obicei condamnaţi la un an sau mai puţin. Însă Trump ar fi la prima abatere pentru o infracţiune fără violenţă şi este rar ca persoanele fără antecedente penale care sunt acuzate doar de falsificarea evidenţelor contabile să fie condamnate la închisoare în New York. Pedepse precum amenzi sau eliberare condiţionată sunt mai frecvente.
În cazul în care este pedepsit cu mai mult decât o amendă, Trump ar putea fi plasat în arest la domiciliu sau supus unor restricţii de circulaţie mai degrabă decât să fie încarcerat. În calitate de fost preşedinte, el beneficiază de paza Secret Service pe viaţă, iar logistica menţinerii sale în siguranţă în spatele gratiilor ar putea fi complicată. Trump ar putea fi, de asemenea, eliberat pe cauţiune, în timp ce face apel la condamnare.
Ar putea să mai fie președinte dacă va fi condamnat?
Da. Constituţia SUA prevede doar ca preşedinţii să aibă cel puţin 35 de ani şi să fie cetăţeni americani care au locuit în ţară timp de 14 ani. Nici o condamnare penală, nici o pedeapsă cu închisoarea nu ar afecta eligibilitatea lui Trump pentru funcţie.
Teoretic, dacă ar câştiga alegerile după ce a fost condamnat, el ar putea depune jurământul din închisoare - din penitenciar sau de la domiciliu.
Nu ar putea să se autograţieze în cazul banilor tăinuiţi, deoarece este acuzat de infracţiuni de stat şi nu federale, iar puterea de graţiere prezidenţială se aplică doar celor din urmă.
Trump a folosit cele patru cazuri penale împotriva sa în avantajul strângerii de fonduri, susţinând că fac parte dintr-o conspiraţie politică. Documentele financiare ale campaniei sale de anul trecut au arătat creşteri ale donaţiilor în urma acuzaţiilor care i se aduc.
Însă doar jumătate dintre republicani, într-un sondaj Reuters/Ipsos din februarie, au declarat că ar vota pentru Trump dacă un juriu l-ar condamna.
Un sondaj Reuters/Ipsos din această lună a constatat că o majoritate fermă a alegătorilor consideră că acuzaţiile penale de la New York împotriva lui Trump sunt grave. Aproximativ un sfert dintre respondenţii republicani la sondajul din aprilie au declarat că nu l-ar vota pe Trump dacă acesta ar fi condamnat de un juriu pentru o infracţiune gravă.
Ce se întâmplă cu celelalte cazuri
Trump a fost acuzat în Georgia şi Washington pentru eforturile sale de a inversa pierderea alegerilor din 2020 în faţa democratului Joe Biden şi în Florida pentru gestionarea documentelor clasificate la plecarea din funcţie. Nu este clar dacă vreunul dintre aceste cazuri va ajunge la proces înainte de alegerile din 5 noiembrie.
Deoarece cazurile din Washington şi Florida au fost intentate la o instanţă federală, Trump ar putea să le pună capăt dacă va câştiga alegerile prin numirea unui procuror general care le-ar putea respinge. De asemenea, el ar putea, eventual, să se graţieze singur.
Cazurile din Georgia şi New York au fost intentate în instanţe de stat, astfel că Trump nu ar putea nici să se graţieze singur, nici să pună capăt cazurilor prin demiterea procurorilor care le-au intentat.
Majoritatea juraţilor s-au declarat incapabili să îl judece în mod corect
Majoritatea celor din primul grup de 96 de potenţiali juraţi din procesul lui Donald Trump s-au declarat luni incapabili să îl judece în mod corect şi au fost imediat excluşi.
Contrar practicii, din motive logistice, judecătorul Juan Merchan a anunţat la 8 aprilie că potenţialii juraţi care s-au declarat incapabili să asiste la întregul proces sau să fie imparţiali vor fi excluşi fără a fi nevoiţi să ofere vreo justificare.
Din cei 96 de juraţi convocaţi luni, 50 au ridicat mâna pentru a se declara incapabili să fie imparţiali, iar alţi 10 din alte motive, nespecificate.
Cei rămaşi - în jur de 30 - a trebuit să răspundă la o serie de întrebări generice despre cartierul lor, despre situaţia lor profesională şi familială şi despre nivelul de educaţie, precum şi la întrebări mai specifice, cum ar fi: "Aţi participat vreodată la un miting de campanie al lui Donald Trump?" sau, dimpotrivă, "la un miting organizat de o mişcare sau o organizaţie anti-Trump?". De asemenea, ei trebuie să precizeze cum îşi obţin informaţiile, dacă au o opinie despre modul în care Donald Trump este tratat în această chestiune sau despre impactul asupra statutului său de candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Sute de locuitori din Manhattan, selectaţi prin tragere la sorţi, au primit luni o citaţie pentru a se prezenta în faţa instanţei. Scopul este de a selecta 12 juraţi şi şase supleanţi pentru procesul care ar trebui să dureze până la sfârşitul lunii mai.
Unul dintre potenţialii juraţi a fost recuzat din cauza nunţii fiului său, programată în iunie. "Cred că ar trebui să terminăm până atunci, dar nu pot promite asta", i-a spus judecătorul Merchan bărbatului felicitându-l pentru eveniment.
În schimb, Donald Trump s-a plâns, luni, că nu va putea participa la absolvirea liceului de către fiul său din cauza procesului.
Fostul preşedinte Donald Trump s-a revoltat împotriva procesului penal de la New York, atât înainte, cât şi la încheierea primei zile de selecţie a juraţilor, la care a fost obligat să participe. El a calificat procesul drept "o farsă" şi o "vânătoare de vrăjitoare politică", în remarci făcute în afara sălii de judecată.
Ce s-a întâmplat în prima zi
CNN prezintă principalele concluzii din prima zi a procesului.
Dificultatea alegerii unui juriu: Merchan a adus 96 de newyorkezi ca potenţiali juraţi. Mai mult de jumătate au fost excluşi rapid, deoarece au spus că nu cred că ar putea fi corecţi şi imparţiali. Dintre cei nouă potenţiali juraţi care au fost interogaţi, niciunul nu a spus că a citit vreo carte scrisă de Trump sau de Michael Cohen. Şi niciunul nu a spus că a lucrat sau s-a oferit voluntar pentru Trump.
Apărarea vrea să încetinească lucrurile: Surse au declarat pentru CNN că probabil vor exista multe obiecţii şi intervenţii secundare în timpul procesului, deoarece apărarea este complet concentrată pe păstrarea fiecărei probleme pentru apel. Aceste tactici se încadrează în strategia juridică mai amplă a lui Trump, care a inclus luni de apeluri pentru a întârzia începerea procesului. Apărarea speră acum ca procedurile legale, care ar trebui să dureze între şase şi opt săptămâni, să se desfăşoare într-un ritm lent, având în vedere că mai sunt doar câteva luni până la alegerile din 2024.
Trump, acuzat că a încălcat ordinul de interdicţie: Procurorii i-au cerut judecătorului Juan Merchan să îl sancţioneze pe Trump şi să îl amendeze pentru încălcarea ordinului de tăcere care îi interzice să vorbească despre martorii din dosar, despre biroul procurorului sau despre personalul instanţei. Merchan a programat pentru marţea viitoare o audiere cu privire la moţiunea procurorului districtual.
Caseta "Access Hollywood" nu poate fi difuzată, dar actriţa poate depune mărturie: Merchan a fost de partea procurorilor, permiţându-i lui Karen McDougal, o actriţă şi model care a afirmat că a avut şi ea o aventură cu Trump, să depună mărturie. De asemenea, procurorii pot introduce ca probe articolele din National Enquirer care îi blamează pe adversarii lui Trump. Trump a negat relaţia.
Între timp, o victorie cheie pentru Trump a fost decizia lui Merchan, care a decis că ruşinoasa casetă "Access Hollywood" nu poate fi difuzată în instanţă, spunând că este dăunătoare. De asemenea, procurorii nu vor avea voie să aducă în discuţie alte acuzaţii de agresiune sexuală împotriva lui Trump care au apărut după ce "caseta Access Hollywood" a fost făcută publică în octombrie 2016.
Trump a părut să adoarmă în timpul unor momente ale procesului, susţine Maggie Haberman de la The New York Times, care s-a aflat în sala de judecată. La un moment dat, maxilarul său părea să cadă pe piept şi nu părea să fie atent la un bilet pe care i l-a transmis avocatul său, a declarat corespondentul politic principal al New York Times.
Doi papagali, martori într-un proces de divorț. Ei repetau obsesiv „Soțul meu nu e acasă, vino!”
În Turcia, un bărbat a descoperit infidelitatea soției sale datorită papagalilor săi bârfitori. Păsările repetau la nesfârșit expresia „Soțul meu nu e acasă, vino”, potrivit avocatului Ted Buckland, care a postat pe X povestea clientului său.
Bărbatul a decis să se adreseze instanței în vederea separării de soție iar papagalii au fost convocați ca martori, scrie hotnews.ro.
Fotografia, care a devenit virală pe rețelele de socializare, îi arată pe papagali care pozează pe spatele stăpânului lor în timp ce se îndreptau către Palatul de Justiție din Istanbul. Deși identitatea cuplului nu a fost dezvăluită, mulți se întreabă dacă un judecător va lua în serios mărturia papagalilor şi dacă va lua o decizie dificilă bazată doar pe ceea ce repetau aceștia.
NASA a confirmat că obiectul care a străpuns acoperişul unei case din Florida provenea de pe ISS
Obiectul căzut din cer care a străpuns acoperişul unei locuinţe din statul american Florida a provenit într-adevăr de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a confirmat luni NASA, informează AFP.
Pe 8 martie, un locuitor dintr-un oraş din Florida a recuperat un obiect gri semicilindric care, potrivit relatărilor sale, "a străpuns acoperişul şi cele două etaje" ale casei sale, predându-l apoi agenţiei spaţiale americane.
NASA a confirmat luni scenariul presupus la momentul respectiv: obiectul provenea dintr-o încărcătură de baterii vechi, deşeuri aruncate de pe ISS în 2021 şi care ar fi trebuit să reintre în atmosfera terestră "fără niciun pericol".
Obiectul în cauză, cu o greutate de aproximativ 700 de grame, este fabricat dintr-un aliaj metalic numit Inconel.
NASA a precizat că va realiza o anchetă pentru a afla motivul pentru care acest deşeu spaţial nu a fost distrus în întregime în atmosfera terestră şi dacă va trebui să îşi modifice practicile.
Incidente de acest tip au mai avut loc şi în trecut. În 2022, autorităţile australiene au confirmat că un deşeu spaţial carbonizat, care a căzut peste un ţarc de oi, provenea de la un dispozitiv al companiei SpaceX.
Partidul Comunist din Rusia critică introducerea golfului la orele de educaţie fizică
Partidul Comunist din Rusia a criticat luni Ministerul Educaţiei pentru introducerea golfului la orele de educaţie fizică din şcolile ruse, considerându-l o tradiţie a elitelor occidentale şi un sport străin de cultura naţională, informează EFE.
"Jocul de golf este o tradiţie a elitelor occidentale neprietenoase, o tradiţie a anglo-saxonilor", a spus Serghei Malinkovici, liderul partidului, într-o declaraţie acordată agenţiei RIA Novosti.
Acesta consideră "de neînţeles" faptul că ministerul impune "un joc al imperialiştilor bogaţi copiilor ruşi care trăiesc în familii muncitoare".
Ministerul Educaţiei din Rusia intenţionează să introducă golful - precum şi alpinismul, hocheiul pe iarbă, boxul, judo-ul şi alte sporturi - la cursurile de educaţie fizică începând cu anul şcolar viitor, care va începe la 1 septembrie.
În schimb, Malinkovici a recomandat şcolilor ca elevii să practice jocuri tradiţionale ruseşti şi "nu jocuri populare între aristocraţii lumii occidentale".
"Partidul a trimis un protest în această privinţă şefului guvernului, Mihail Mişustin. Solicităm anularea acestui decret ministerial precipitat", a spus el.
Guvernul de la Moscova consideră că golful "este un mijloc eficient de educaţie fizică şi, de asemenea, contribuie la dezvoltarea cuprinzătoare a şcolarilor''.
"Golful ca mediul educaţional formează elevilor un sentiment de patriotism şi calităţi morale. Această activitate sportivă oferă disciplină participanţilor săi, învaţă autocontrolul în situaţii stresante şi respectul faţă de rivali", se arată în nota oficială.
Incendiu violent la Bursa din Copenhaga, construită în perioada 1619-1640
Celebra săgeată a Bursei din Copenhaga, înaltă de 54 de metri, s-a surpat marţi în urma unui incendiu violent în această clădire istorică din capitala daneză, potrivit televiziunii daneze.
Serviciile de salvare daneze intervin la faţa locului, iar vehicule de pompieri au înconjurat clădirea în care funcţionează în prezsnt Camera de Comerţ daneză, în apropierea sediului Parlamentului.
Toate persoanele care se aflau în interiorul clădirii au fost evacuate, au declarat salvatori postului TV2.
Mai multe opere de artă şi tablouri au fost salvate.
”Imagini teribile ale Bursei în această (marţi) dimineaţa. 400 de ani de patrimoniu cultural danez în flăcări”, a reacţionat pe X ministrul danez al Culturii Jakob Engel-Schmidt.
Comandată de către regele Christian al IV-lea, Bursa din Copenhaga a fost construită în perioada 1619-1640 şi este unul dintre cele mai vechi edificii din oraş.
