Năruja, în așteptarea deschiderii Muzeului Parohial
În Țara Vrancei, tradițiile folclorice sunt unicate, iar păstrarea lor necesită crearea unui muzeu etnografic cu profil universal, în care exponatele să fie alese cu măestrie, conform proverbului: „lucrul potrivit la locul potrivit" .
Încă din 1971, în învățământ fiind, făcând incursiunea în trecutul Țării Vrancei, am constatat că locuitorii ei doreau înființarea unui muzeu la Năruja – inima Țării Vrancei, care să cuprindă două corpuri distincte: muzeul etnografic și folcloric în incinta fostei reședințe a raionului Vrancea, deoarece era și este încă o clădire tip vrâncenească și un muzeu în aer liber alăturat, cu exponate adunate din fosta Țara Vrancei, care să trezească interesul pentru frumoasele obiceiuri și tradiții din trecut .
Față de rugămintea străbunilor noștri nu puteam rămâne pasiv și atunci în 1974, fiind director al căminului cultural, am înaintat un referat cu nr. 10 din 21 septembrie către Comitetul Județean PCR Vrancea, privind înființarea unui muzeu „Vrancea, trecut și prezent”, dar oficialitățile vremii din Năruja s-au opus, dând câștig de cauză reluării proiectului nostru, prin înființarea unui complex în aer liber în Crângul Petrești ( Focșani – 1976).
După 1992, când am revenit ca director al căminului cultural, am început din nou demersuri la oficialitățile locale și articole în Ziarul de Vrancea, însă am rămas cu promisiuni și atât. Paralel, am susținut prin diverse ocazii, dar și prin articole în Ziarul de Vrancea, ca bisericile trecute pe LMI sau oricare biserică care se construiește, să aibă un muzeu al ei, care să adune tot ce este în legătură cu biserica și cultul nostru dumnezeiesc. Acum mă cuprinde o bucurie deosebită să semnalez din timp că la Năruja, nu peste mult timp, se va inaugura un muzeu al Parohiei din Năruja, singurul din județul Vrancea, alăturându-se multor muzee bisericești deja binecunoscute și apreciate din țară, aducând o contribuție semnificativă la cunoașterea și promovarea patrimoniului ortodoxiei românești.
Așteptăm clipa deschiderii muzeului, pentru a vedea unde o încadrăm expozițional ca patrimoniu cultural ortodox în contemporaneitate și în vremea ce vine. Sper să fie deschisă permanent spre vizionarea publicului larg care vizitează și biserica „Sf. Parascheva”, monument istoric – 1788, care să aibă și o tăbliță cu inscripția „VIZITAȚI MUZEUL NOSTRU PAROHIAL“.
Sper să fie și un imbold pentru oficialitățile comunei să demareze MUZEUL VRANCEI ARHAICE, „oglinda noastră nepieritoare, ca și noi “.
AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!
Titel – Toader Chirilă-
Năruja