Reflecții... Reflectate | Noi și japonezii...Doi termeni antinomici? Poate că da, poate că nu
Sperăm să nu fi fost vreun român aruncat într-o mlaștină cu apă miraculoasă. Poate era japonez! Un om care a rămas neschimbat conștient că poate schimba lumea, mai ales mentalitatea lumii mari.
Nimeni nu a investit în cercetarea genei japoneze. De ce oare locuitorii din Țara Soarelui
Răsare nu pot suporta dezordinea și nici gunoiul aruncat la întâmplare pe străzi? De ce japonezii afișează o politețe excesivă și se înclină când salută? Totul este ancestral.
Privesc ce se întâmplă în orașul meu drag de când cu marea regândire a sistemului de cabluri. Focșaniul a devenit un oraș ruină. Peste tot se escavează, se interzice circulația, se adună mormane de moloz. Nimeni nu știe când se va termina demolarea. Se sapă cu târnacopul ca acum 20 de ani. UTILAJE MARI BLOCHEAZĂ TROTUARELE. Se scot pavele noi și se înlocuiesc haotic ,greoi, cu turnare de beton. Sunt foarte curios dacă cineva e la curent cu lucrările de îngropare a cablurilor. Sunt foarte curios dacă marea demolare se termină până la venirea iernii?
Totul se învârte în zona banilor europeni care vin și trebuie cheltuiți.
Într-o țară europeană civilizată locuitorii urbei ar fi fost informați în piața publică prin afișaj electronic asupra mersului lucrărilor, cu termene precise. Cer prea mult? Doar nu suntem în Japonia, când un drum se închide seara și dimineața e deja asfaltat. Sunt cam naiv, nu?
La noi un studiu de fezabilitate durează zece ani, iar când e gata nu mai e valabil. Săracă țară, blestemat popor!
În timp ce în Japonia roboții dau cu mopul, la noi...
Mult a fost , puțin a mai rămas !Vom auzi în această iarnă pe la bloc: Marie mai pune un lemn pe foc!
Să nu uităm nicicând vorbele lui Jebeleanu, care vor fi mereu un crez pentru românii cu puțină coloană vertebrală :„Vai de suflețelul nostru / care/ când să fie mare/ ni se cocoșă ca prostul/ proștilor dând ascultare!”
Vasile Lefter, membru UZPR