MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: 41% dintre angajaţi sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de actualul loc de muncă
O treime dintre cei nemulțumiți susțin că, deşi ar fi tentaţi să își schimbe locul de muncă, nu au găsit încă o variantă mai bună
Aproape 41% dintre angajaţi sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de actualul loc de muncă, salariul, relaţia cu managerul şi lipsa recunoaşterii profesionale fiind principalele motive de frustrare, conform celui mai recent sondaj realizat de eJobs.ro şi Up România. Astfel, potrivit sursei citate, 34% dintre angajaţi exprimă nemulţumiri în legătură cu jobul lor actual, în timp ce 7% se declară foarte nemulţumiţi. La celălalt pol, 54% dintre respondenţi spun că sunt mulţumiţi, iar 6% foarte mulţumiţi de mediul de lucru şi de etapa în care se află cariera lor. "Întrebaţi de ce nu îşi schimbă jobul pe acest fond de nemulţumiri, 32,3% spun că, deşi ar fi tentaţi să facă acest lucru, nu au găsit încă o variantă mai bună. Lor li se alătură alţi 11,8% care consideră că piaţa nu le oferă alte opţiuni", se menţionează într-un comunicat al eJobs. Sondajul mai subliniază că 26,4% deja caută şi aplică la alte joburi şi nu vor mai rămâne mult timp în locul în care se află acum, iar 5,9% şi-au dat deja demisia şi urmează să plece. 7,6% au decis să mai aştepte întrucât consideră că nu este momentul potrivit pentru a face o schimbare de carieră, 5,7% se află într-o zonă de confort şi le este greu să facă o schimbare, 4,6% speră că situaţia actuală se va îmbunătăţi, iar 3,4% s-au obişnuit cu oamenii cu care lucrează. "Salariul este principalul motiv de nemulţumire pe care îl au angajaţii români, fiind menţionat de 67,3% dintre respondenţi. Este, de altfel, argumentul care cântăreşte cel mai greu atunci când decid să accepte o ofertă de job, dar şi cel care îi poate stârni cele mai mari nemulţumiri. Lipsa oportunităţilor de promovare este un alt motiv de frustrare pentru angajaţi, regăsindu-se în răspunsurile a 29,9% dintre participanţii la studiu. Alte motive care i-ar determina să-şi părăsească locul de muncă actual sunt relaţia cu managerul (28,7%), lipsa recunoaşterii muncii (25,4%), pachetul de beneficii (22,5%), volumul de muncă (22,4%), relaţia cu echipa (21,3%), programul de lucru (20,2%) ori lipsa unui echilibru între job şi viaţa personală (19,5%)", a declarat Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.ro, citată în comunicat. Alte motive menţionate în sondaj au mai fost mediul de lucru, proiectele în care sunt implicaţi, instabilitatea job-ului sau lipsa feedback-ului. Dacă ar fi, totuşi, în punctul de a-şi da demisia pentru o altă oportunitate, 43,9% spun că o contraofertă salarială i-ar putea face să se întoarcă din drum, 12,7% s-ar răzgândi dacă angajatorul actual le-ar oferi un pachet de beneficii mai generos, 10,9% ar avea nevoie de o îmbunătăţire a condiţiilor de lucru, 7,4% de un plan de carieră profesional şi 6,8% ar vrea să primească şansa de a lucra pe alte proiecte în cadrul companiei. 15,9% spun că se află într-o etapă în care nimic nu i-ar mai putea face să se răzgândească.
Comisia Europeană estimează un deficit de peste 6,5% din PIB în 2024
u în același timp, Consiliul Fiscal îl situează în jur de 6,4%
Comisia Europeană are estimări pentru 2024 ce duc deficitul României la peste 6,5% din PIB, în timp ce Consiliul Fiscal consideră că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, se arată în Raportul de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor" nr. 15/2024 - "Europa şi pierderea dividendului păcii". "În acest context, cu multe riscuri şi pericole, sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, care ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, deficitul bugetar este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023, nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral; presiuni sunt în creştere pe bugetul public. Dată fiind execuţia bugetară de până acum şi alte date, CE are estimări pentru 2024 ce duc deficitul la peste 6,5% din PIB. Consiliul Fiscal a estimat că deficitul va fi în jur de 6,4% din PIB în 2024, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. În 2025, se va simţi şi impactul deplin al reformei pensiilor, care înseamnă circa 1,6% din PIB. Este aici o vulnerabilitate majoră a economiei, ce este atenuată, parţial, de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (sub 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) şi Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)", susţine Daniel Dăianu, coordonatorul echipei de proiect. Potrivit acestuia, rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni. Daniel Dăianu menţionează că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent, ajuns la circa 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022, pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb. "Consolidarea fiscală este îngreunată şi de confuzii în dezbaterea publică. Unii afirmă că, atât timp cât investiţiile publice sunt în preajma deficitului bugetar, finanţele publice nu sunt primejduite. Este o teză falsă, ce ignoră că mult din investiţiile publice sunt fonduri europene. Iar banii europeni nu finanţează deficitul bugetar - ele se văd pe ambele părţi ale bugetului public. Deficitul bugetar se finanţează de pe piaţa internă şi cea externă. Nici deficitul de cont curent nu este acoperit de banii europeni; finanţarea se face prin investiţii străine directe şi împrumuturi. Banii europeni pot limita însă deficitul de cont curent, aşa cum fac remiterile. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei la UE, aşa cum NATO este centura de securitate pentru România. Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice, sprijină balanţa de plăţi etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran", afirmă Daniel Dăianu.
Chiriţoiu: De multe ori, în România avem iniţiative bune, dar ne lipseşte consecvenţa
România are iniţiative bune de multe ori, însă ceea ce ne lipseşte este consecvenţa, a declarat, marţi, la evenimentul Digital Innovation Summit Bucharest 2024, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. "De multe ori, în România avem iniţiative bune, dar consecvenţa e ceea ce ne lipseşte .(...) Pentru inovaţie avem nevoie sau aveţi nevoie de pieţe deschise. Trebuie să ne asigurăm că firmele noi, firmele mici, pot să intre în piaţă, au acces, nu sunt blocate de firme mari care încearcă să exploateze poziţia pe care o au. Aici, rolul meu şi al unor oameni ca mine este să ţinem pieţele digitale deschise, competitive şi în felul acesta inovative. Prin definiţie, pieţele digitale nu sunt naţionale şi atunci efortul de reglementare n-are cum să fie un efort strict naţional. Noi ne facem partea noastră la nivelul României. Avem, de exemplu, investigaţii împotriva magazinului Apple, investigaţie privind activitatea Sony, modul cum folosesc ei consolele de jocuri. Desigur, acestea sunt doar o parte a ceea ce se întâmplă la nivel european şi în alte state-membre şi, mai ales, la nivelul Comisiei", a spus Chiriţoiu. El a subliniat că, în prezent, la nivelul Uniunii Europene a apărut Digital Market Tech - care face Consiliul Concurenţei să fie un fel de reglementator. "Acum, la nivelul Uniunii, a apărut un nou instrument - Digital Market Tech - care ne face să fim un fel de reglementator, să acţionăm ex-ante, aşa cum ştiu colegii noştri din alte zone de de activitate. Obiectivul este acelaşi, de a ţine acest echilibru în piaţă, de a ţine pieţele deschise şi implică colaborare cu alte autorităţi de reglementare, în special telecomunicaţiile, dar şi autorităţile de protecţie a datelor. (...) Toate pârghiile astea pe care le avem, cu care ne dotează statele-membre sau cu care e dotată Uniunea Europeană, toate au ca scop inovaţia, nişte pieţe deschise în care există competiţie, în care companii mici pot să intre şi dezvoltarea lor nu este blocată", a menţionat şeful autorităţii de concurenţă.
Tesla va concedia mai mult de 10% din forţa de muncă globală
Tesla va concedia mai mult de 10% din forţa sa de muncă globală, potrivit unui memoriu trimis angajaţilor de CEO-ul Elon Musk, pentru reducerea costurilor şi creşterea productivităţii, potrivit unui memo trimis angajaţilor de directorul general Elon Musk, transmite CNBC. Acţiunile companiei au scăzut luni cu 3% luni. ”Pe măsură ce pregătim compania pentru următoarea noastră fază de creştere, este extrem de important să ne uităm la fiecare aspect al companiei pentru reducerea costurilor şi creşterea productivităţii”, a spus Musk în nota obţinută de CNBC. Potrivit informării, ”ca parte a acestui efort, am efectuat o revizuire amănunţită a organizaţiei şi am luat decizia dificilă de a ne reduce numărul de angajaţi cu peste 10% la nivel global”. Electrek a scris pentru prima oară despre această informare. Tesla avea 140.473 de angajaţi în decembrie 2023. Acţiunile Tesla au suferit pierderi în ultimele luni, scăzând cu 31% până în prezent. În timp ce vânzările de vehicule electrice câştigă în continuare popularitate la nivel mondial, rata de creştere a vânzărilor a scăzut, în special pentru Tesla. Compania se confruntă acum cu mai multă concurenţă ca niciodată. La sfârşitul anului 2023, grupul chinez BYD a detronat temporar Tesla, ca cel mai mare producător de vehicule electrice din lume. Compania chineză de smartphone-uri Xiaomi a anunţat în martie că va vinde prima sa maşină electrică cu un preţ mult mai mic decât cel al automobilului Modelul 3 al Tesla. Musk a recunoscut anterior că China, unde se află o mare fabrică Tesla, poate găzdui şi cea mai puternică concurenţă a companiei.
SUA acordă Samsung granturi de până la 6,4 miliarde de dolari
Administraţia Biden va acorda granturi de până la 6,4 miliarde de dolari companiei sud-coreene Samsung pentru a-şi extinde producţia de cipuri în centrul Texasului, ca parte a unui efort mai amplu de a stimula producţia de semiconductori din SUA, a anunţat luni Departamentul pentru Comerţ, transmite Reuters. Finanţarea prin intermediul Legii pentru Cipuri şi Ştiinţă din 2022 va sprijini două unităţi de producţie de cipuri, un centru de cercetare şi o unitate de ambalare, în Taylor, Texas, a spus agenţia, după cum a relatat anterior de Reuters. De asemenea, finanţarea va permite Samsung să-şi extindă fabrica producătoare de semiconductori din Austin, Texas, a adăugat secretarul Departamentului pentru Comerţ, Gina Raimondo, sporind în acelaşi timp producţia de cipuri pentru industria aerospaţială, de apărare şi auto şi consolidând securitatea naţională, au declarat oficiali ai administraţiei reporterilor. ”(Aceste investiţii) vor permite SUA să conducă din nou în lume, nu doar în proiectarea semiconductorilor, care este locul în care conducem acum, ci şi în producţie, ambalare avansată şi cercetare şi dezvoltare”, a spus Raimondo. Anunţul, care a făcut din Samsung al treilea cel mai mare câştigător de fonduri prin intermediul legii dedicate, după cum a relatat Reuters, este cea mai recentă mişcare a administraţiei Biden de a dezvolta industria de fabricare a cipurilor din Statele Unite.
Preţurile petrolului sunt în scădere ușoară
Preţurile petrolului au scăzut uşor luni, după atacul din weekend al Iranului asupra Israelului, al cărui efect a fost sub aşteptări şi a temperat temerile legate de ofertă, şi date economice din Statele Unite, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent pentru livrarea în iunie au scăzut cu 35 de cenţi, sau cu 0,4%, până la 89,54 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate (WTI), de referinţă în SUA, pentru livrarea în luna mai, au scăzut cu 25 de cenţi pe baril, sau cu aproximativ 0,3%, la 85,41USD pe baril. Preţurile petrolului au scăzut în timpul tranzacţiilor cu peste 1%, înainte ca declinul să se atenueze după ce Reuters a scris, citând o sursă guvernamentală, că premierul Benjamin Netanyahu şi-a convocat cabinetul de război pentru a doua oară în mai puţin de 24 de ore.
Acţiunile Trump Media au scăzut cu peste 15%
Acţiunile Trump Media au scăzut luni cu peste 15%, după ce compania a anunţat autorităţile de reglementare că va emite milioane de acţiuni, declinul având loc în timp ce Donald Trump se afla într-o sală de judecată din Manhattan pentru începerea procesului său penal pentru acuzaţii legate de bani plătiţi pentru cumpărarea tăcerii lui Stormy Daniels privind relaţia sa cu aceasta, transmite CNBC. Trump este acţionarul majoritar al companiei. Trump Media, care a creat aplicaţia Truth Social şi este tranzacţionează sub indicativul DJT la bursa Nasdaq, a consemnat un declin de aproape 20% săptămâna trecută. De când compania a început tranzacţionarea publică pe 26 martie, preţul acţiunilor sale a scăzut cu mai mult de 62%, de la un preţ de deschidere de 70,90 USD în acea zi, la aproximativ 27 USD luni. Drept urmare, capitalizarea sa de piaţă a fost redusă cu aproape 6 miliarde de dolari, lăsând-o luni la aproximativ 3,7 miliarde de dolari.
Disney ar putea oferi canale care transmit în continuu
Serviciul de streaming Disney urmează să introducă aşa-zise canale de conţinut, similare posturilor tradiţionale de cablu. Disney vrea să adauge serviciului său de streaming o nouă modalitate de vizionare a conţinutului, care să elimine nevoia luării unei decizii din partea utilizatorului, susţin surse citate de The Information. Astfel, Disney va conţine canale care vor emite non-stop conţinutul disponibil în cadrul platformei, precum cel legat de universurile Marvel sau Star Wars. Dincolo de acestea, viitoarele canale vor reda şi conţinut mai vechi al companiei precum filmele clasice Disney sau animaţiile produse de Pixar Aceste canale ar urma să difuzeze şi reclame, de care abonaţii nu vor scăpa chiar dacă au plătit şi un abonament DisneyÂ.
